D

DUMNEZEU
Persoana Sa, natura şi atributele Sale,
manifestarea Sa şi lucrarea Sa

În acest univers nu există nimic ca unicul Dumnezeu. Pentru noi, fiinţele umane, este greu să înţelegem cât de extraordinar este Dumnezeu. Noi suntem limitaţi în timp, dar El este etern. Noi suntem limitaţi în spaţiu, dar El este omniprezent. Noi suntem limitaţi în înţelegerea noastră, dar El este atotştiutor. El este mai presus decât cele mai bune gânduri ale noastre despre El, iar căile Sale depăşesc cu mult căile noastre. Din cauza limitărilor noastre, de multe ori noi Îi impunem standardele noastre omeneşti şi-L evaluăm la un nivel omenesc; dar El este divin şi etern, iar standardul Său nu este al nostru. Mulţi oameni Îl blamează pe Dumnezeu pentru relele condiţiei umane şi întreabă cu o insistenţă înverşunată: „Dacă Dumnezeu este atât de iubitor, de ce îngăduie să se întâmple acest lucru?“ Dar poate că, fără să-şi dea seama, ei se aşteaptă ca Dumnezeu să fie ca omul şi nu pot înţelege că relele noastre reflectă cât de mult nu suntem la fel ca Dumnezeu. Dacă ne gândim la El aşa cum este, şi nu aşa cum credem noi că ar trebui să fie, descoperim că în fiecare aspect al fiinţei Sale, El este singurul care este bun şi drept şi demn de încredere. În persoana Sa, în natura şi atributele Sale, în manifestarea Sa şi în lucrarea Sa, El este cu adevărat mai presus de toate. Din fericire, Dumnezeu există!

Persoana Sa

Ceea ce poate fi cunoscut despre Dumnezeu este revelat în Biblie. Biblia este unica mărturie dată de Dumnezeu cu privire la Sine Însuşi şi la faptele Sale. Fără Biblie, ne-ar rămâne doar opiniile omului despre Dumnezeu, nedemne de încredere din cauza limitărilor omului. Dar dacă acceptăm Biblia şi credem că Biblia este mărturia lui Dumnezeu despre Sine Însuşi, vom avea o cale liberă pentru a-L cunoaşte.

Conform Bibliei, există doar un singur Dumnezeu. Iudeii din antichitate mărturiseau acest lucru, la fel ca şi credincioşii moderni: „Ascultă, o, Israele: DOMNUL Dumnezeul nostru este un singur DOMN“ (Deut. 6:4) şi „Nu există niciun alt Dumnezeu decât unul singur“ (1 Cor. 8:4). Şi totuşi, revelaţia pură din Sfintele Scripturi depune mărturie că Dumnezeu este trei: Tatăl, Fiul, şi Duhul. Minţile noastre raţionale se vor întreba: Cum poate fi Dumnezeu unul şi totuşi trei? Dar Dumnezeu este dincolo de raţiunea umană. Deoarece El este Dumnezeu, Fiinţa Sa aruncă în confuzie gândurile noastre omeneşti. În fiinţa Sa, El este triunic, „trei-unul“. Toţi Trei sunt Dumnezeu, toţi Trei sunt egali şi toţi Trei sunt eterni. Dar n-ar trebui să gândim că există trei Dumnezei; în loc de aceasta, adevărul divin este că cei Trei sunt distincţi, dar niciodată separaţi. Tatăl, Fiul şi Duhul Se locuiesc în interior în mod reciproc unul pe celălalt (Ioan 14:9-10; Luca 4:1). Acolo unde este Tatăl, acolo sunt şi Fiul şi Duhul. Atunci când Îl vedem pe Fiul, Tatăl şi Fiul sunt acolo. Atunci când Duhul vine la noi, El Îi aduce pe Tatăl şi pe Fiul la noi.

Deoarece Dumnezeu este triunic, El poate veni la om şi Se poate distribui pe Sine Însuşi întru noi. Apostolul Pavel vorbeste despre Dumnezeul Triunic ca fiind Dumnezeul experienţei noastre: „Harul Domnului Isus Cristos şi dragostea lui Dumnezeu şi părtăşia Duhului Sfânt să fie cu voi toţi“ (2 Cor. 13:14). În trinitatea Sa, Dumnezeu Tatăl vine la om ca sursă iubitoare întrupată în Cristosul savuros al harului şi făcut real prin Duhul comunicator şi transmiţător. Deşi Dumnezeu este atât de misterios şi minunat, El este disponibil pentru om deoarece este triunic.

Natura şi atributele Sale

În Biblie, există trei propoziţii scurte care ne revelează natura lui Dumnezeu: „Dumnezeu este Duh“ (Ioan 4:24), „Dumnezeu este dragoste“ (1 Ioan 4:8, 16) şi „Dumnezeu este lumină“ (1 Ioan 1:5). Aceste versete nu descriu cum arată Dumnezeu, ci ceea ce este Dumnezeu. El nu este doar spiritual, ci Duh; nu doar iubitor, ci dragostea însăşi; şi nu doar în lumină, ci chiar lumina însăşi. Astfel, dacă Îl putem avea pe Dumnezeu — şi putem — atunci putem avea Duh, dragoste şi lumină. Aceste lucruri acoperă nevoile omului. Etica şi moralitatea omenească nu sunt nici pe departe ceea ce îi oferă Dumnezeu omului în mântuirea Sa, deoarece, dacă-L primim pe El, noi devenim părtaşi a ceea ce este El în natura Sa (2 Pet. 1:4) — ne împărtăşim din El ca Duh, dragoste, şi lumină.

Natura lui Dumnezeu este simplă, dar atributele Sale sunt multiple (variate). Biblia ne dă o listă lungă a caracteristicilor pe care le posedă Dumnezeu. Pentru a numi doar câteva, noi ştim că El este viu (Deut. 5:26; Evr 9:14), sfânt (Isaia 6:3), drept (Apoc. 15:3), credincios (1 Cor. 1:9), înţelept (Rom. 16:27), îndurător (Rom. 2:11), plin de compasiune (Rom. 9:15), imparţial (Rom. 2:11), imuabil (neschimbător) (Iac. 1:17), glorios (Fapte 7:2), onorabil (Apoc. 5:13), maiestuos (Iuda 25), plin de putere (Efes. 1:19) şi plin de tărie (Apoc. 1:6). El este har (Efes. 2:7), pace (Rom. 16:20), bucurie, speranţă (Rom. 15:13), încurajare (Rom. 15:5), bunătate, îngăduinţă, îndelungă răbdare (Rom. 2:4) şi capacitate de a îndura (Rom. 15:5). Şi toate acestea nu epuizează ceea ce El este în atributele Sale. Un asemenea Dumnezeu este Mântuitorul nostru, iar ca mântuire a noastră, El doreşte să ne împartă nouă aceste bogăţii.

Manifestarea Sa

Deşi Dumnezeu este atât de extraordinar, El este misterios. Şi totuşi, Dumnezeu S-a manifestat în faţa omului. Întâi, El a făcut acest lucru în persoana lui Isus Cristos. Apostolul Ioan  scrie: „Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Fiu născut, care este în sânul Tatălui, Acela L-a declarat“ (Ioan 1:18). În Cristos locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii (Col. 2:9); adică tot ce este Dumnezeu, este întrupat în Cristos. Cristos este manifestarea şi expresia lui Dumnezeu într-un mod individual. Dar Dumnezeu este de asemenea manifestat într-un mod corporativ. Dumnezeu L-a făcut pe Cristos „să fie Cap peste toate lucrurile către Biserică, care este Trupul Său, plinătatea Celui ce umple toate în toate“ (Efes. 1:22-23). Cristos este manifestarea lui Dumnezeu într-un mod individual, iar biserica, în calitate de Trup al lui Cristos, este manifestarea lui Cristos în mod corporativ. În final, în eternitatea viitoare, Dumnezeu va fi manifestat în Noul Ierusalim, reşedinţa reciprocă finală a lui Dumnezeu şi a omului. Aceasta va fi finalizarea expresiei Sale corporative pentru totdeauna. În duh, apostolul Ioan a văzut viziunea acestei manifestări corporative: „Şi am văzut un cer nou şi un pământ nou […]. Şi am văzut cetatea sfântă, Noul Ierusalim, coborând din cer de la Dumnezeu […]. Şi am auzit o voce puternică ieşind din tron, spunând: „Iată, tabernaculul lui Dumnezeu este cu oamenii, şi El va locui împreună cu ei“ (Apoc. 21:1-3). Această cetate înseamnă că Dumnezeu va fi pe deplin manifestat prin Cristos şi poporul Său răscumpărat.

Lucrarea Sa

Dumnezeu este un Dumnezeu care lucrează. Domnul Isus a depus mărturie despre acest lucru: „Tatăl Meu lucrează până acum, iar Eu de asemenea lucrez“ (Ioan 5:17). În eternitatea trecută, Dumnezeu Şi-a alcătuit planul, economia Sa, şi i-a ales pe credincioşi să fie sfinţi (Efes.1:4). Pe aceştia El i-a predestinat la filiaţie (Efes. 1:5). Chiar înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu a hotărât o cale de răscumpărare pentru om (Fapte 2:23; 1 Pet. 1:19-20). În timp, Dumnezeu a creat universul, şi în special l-a creat pe om pentru scopul Său. Timp de mii de ani El a avut relaţii cu omul, în primul rând cu rasa adamică în general, după aceea cu rasa chemată a iudeilor, descendenţii lui Avraam. În final, El însuşi a venit ca un om. Prin încarnare, El a început o nouă dispensaţiune în care este contopit cu omul şi trăieşte prin om. În umanitatea Sa, El a mers la cruce şi a murit pentru păcatele noastre; apoi, după trei zile, a înviat din morţi (1 Cor. 15:3-4). Acest lucru a îndeplinit o răscumpărare eternă pentru noi (Evr. 9:12). Pe baza acestei răscumpărări, acum Dumnezeu îi iartă (Efes. 4:32), îi justifică (Rom. 3:24), îi împacă (Rom. 5:10) şi îi regenerează (1 Pet. 1:3) pe toţi cei ce cred în persoana şi lucrarea lui Cristos. Astăzi, El îi sfinţeşte pe credincioşi (1 Tes. 5:23) şi îi conduce, ca pe nişte fii ai Săi, în glorie (Evr. 2:10). În eternitatea viitoare, Dumnezeul răscumpărător va administra cerul nou şi pământul nou, iar din tronul Său va ieşi un râu care va alimenta cu viaţă întregul Său popor răscumpărat (Apoc. 22:1). El va fi exprimat pentru eternitate prin răscumpăraţii Săi, pentru că ei vor purta gloria lui Dumnezeu (Apoc. 21:11). Astfel, prin lucrarea Sa, Dumnezeu va face toate lucrurile noi (Apoc. 21:5).

Răscumpărarea lui Dumnezeu este disponibilă prin Duhul pentru oricine se pocăieşte şi crede în Cristos. Un asemenea Dumnezeu doreşte ca toţi oamenii să intre într-o mântuire atât de mare şi s-o savureze.